Îngerul tremura de bucurie. Își primise în sfârșit copilul. Așa era rânduiala, fiecare înger avea în grijă câte un copil. Auzise de la cei ai căror copii erau acum de aceeași parte a norilor cu ei, cu îngerii, povești pline de peripeții și minunății. Voia și el să vadă cum plângea cerul, să asculte melodia râsetelor de copii, să miroase florile.
Bucuros întinse aripile, se avântă în jos, trecu prin pătura groasă de nori și ateriză chiar lângă micuțul învelit în păturica moale. Câtă frumusețe! Imediat aripile îngerului înfășurară mica minune, ca un scut. ..
Copilul lui era altfel. Nu i-a trebuit mult îngerului să vadă asta. Dar nu conta pentru el. Era la fel de frumos, la fel de prețios. Nu și pentru alți oameni. Hotărât să îl protejeze, îngerul făcu zid din aripile lui. Ca niște săgeți aprinse îl izbeau cuvintele rele. Nu erau făcute aripile divine pentru atâta răutate, așa că îngerul învăță ce e durerea. Închidea strâns ochii și răbda vitejește fiecare arsură. Tot mai rău durea. Tot mai tare.
Frânt, cu aripile arse, înfricoșat de atâta răutate îngerul descoperi cum plânge cerul prin ochii lui….
Au trecut sărbătorile, momentul acela din an când îngerii, cu sau fără aripi, fac bine celor mici, celor mari, celor săraci, celor bolnavi. Noul an are la fel de mare nevoie de îngeri. Te invităm să afli finalul poveștii și, fiind înger la rândul tău, să ajuți, alături de alți îngeri, Micile comori să crească mari.
Pentru detalii despre cum poți avea povestea și/sau cum ne poți ajuta contactează-ne la tel./whatsapp 0750 639237 sau poti accesa site-ul nostru https://micilecomori.ro/